MULTI OAMENI nu realizează de ce este extrem de important să luăm atitudine acum. Am auzit cu totii refrenul favorit al activistilor homosexuali – “ce-ti pasă tie? ce treabă ai tu cu asta?” În sens larg, “asta” are putin de-a face cu căsătoria propriu-zisă, pentru că propaganda homosexuală se referă la mult mai mult.
Nu e vorba de căsătorie sau beneficii…
Interesant, în cele câteva locuri în care homosexualii au câstigat dreptul de a se “căsători”, foarte putini dintre ei s-au căsătorit. La fel stau lucrurile si cu “uniunile civile” si cu beneficiile din asigurări.
De exemplu, General Motors este prezentată pe site-ul Human Rights Campaign ca fiind una dintre “companiile prietene” ale homosexualilor, după o luptă îndelungată dusă pentru a o obliga să ofere pachete de asigurări si alte beneficii pentru “partenerii” homosexuali. Câti dintre angajatii GM au ales să-si includă partenerul homosexual în asigurarea de sănătate? Potrivit lui GM, numai 166 de angajati, adică a suta parte dintr-un procent din toti angajatii companiei.
Adevărata victorie…
Adevărata luptă se dă pentru acceptarea si recunoasterea juridică, fortată, a homosexualitătii în viata publică si privată. Lupta îndârjită pentru “căsătoria homo” este legată în realitate de obsesia homosexualilor ca societatea să le accepte apucăturile, si de ideea lor că fără a fi fortati prin lege, noi n-o să-i acceptăm niciodată.
Făcând din comportamentul homosexual o chestiune legală, sub forma unei “căsătorii” sau “uniuni civile”, se ajunge astfel la recunoasterea de către stat a acestui comportament, recunoastere care atârnă foarte greu în balantă.
Atunci când “căsătoria” homo devine lege, societatea trebuie să se astepte la o multime de consecinte nebănuite – lucruri pentru care activistii homosexuali muncesc din greu de multă vreme:
• Hărtuirea juridică a celor care nu acceptă homosexualitatea. Astăzi, în Statele Unite, asociatia Cercetasilor este dată afară din scoli si i se refuză folosirea proprietătii publice pentru programe, din cauza principiilor lor ferme de a nu accepta în rândurile lor homosexuali. Relativ recent, pe 14 aprilie 2004, un judecător din San Diego a decis că Cercetasii nu pot folosi un parc detinut de municipalitate pentru că ar fi o “organizatie discriminatoare”.
• Programe pro-homosexualitate în scoli, protejate prin lege. Programele “de constientizare” în scoli se derulează acum într-o manieră clandestină, fără informarea părintilor. Conducerea scolii dă înapoi atunci când părintii află si protestează. Odată cu legalizarea “căsătoriilor” homo, activitatea homo-sexuală, relatii si “cultura” homosexuală vor fi recunoscute legal si considerate ca normale. A nu permite asemenea programe în scoli se va chema discriminare. Profesorii vor putea să-si prezinte relatiile homosexuale (împreună cu fotografii ale partenerilor) fără teamă de reactiile părintilor. La urma urmei, dacă relatiile homosexuale sunt prevăzute în lege, ele trebuie acceptate. Adunările si alte activităti pentru copii, în care se pune semn de egalitate între homosexualitate si heterosexualitate, vor fi perfect legale.
• Implementarea unui limbaj homo în scoli. În scoli si în alte institutii publice, “sot si sotie” sau “tată si mamă” vor fi înlocuite cu “partener si partener” sau “sot si sot” sau “părinte si părinte”. În unele scoli publice din SUA deja s-a trecut la un asemenea limbaj. În curând va deveni obligatoriu. În SUA, sărbătorirea Zilei Mamei sau Zilei Tatălui e deja interzisă în unele scoli.
• Actualizarea legislatiei anti-discriminare. Legea Uniunilor Civile redactată de senatul statului Massachusetts în ianuarie este o declaratie clară despre ceea ce ne asteaptă. Se actualizează legislatia anti-discriminare, în sensul că nimeni nu va mai putea face deosebire între căsătorie (normală) si uniunea civilă a doi homosexuali. Cu aplicare firmelor, bisericilor, persoanelor fizice, etc.
• Toate aspectele economiei si vietii publice. Astfel, după legalizarea “căsătoriilor” homo, toate firmele, bisericile, companiile de asigurări, magazinele, etc. vor trebui să privească “căsătoriile” homo la fel ca si căăstoriile normale, sub toate aspectele. O firmă care nu oferă aceleasi beneficii sau tratament pentru ei, sau un magazin pentru mirese care nu se adaptează cerintelor lesbienelor vor încălca astfel legea. (În România, în urma actiunilor asociatiei homosexualilor, compania TAROM a fost amendată pentru că oferta ei de Valentine’s Day se adresa numai cuplurilor formate din persoane de sex opus.)
• Bisericile si adoptiile homosexuale. Chiar astăzi, misiunile catolice din statul Massachusetts sunt fortate de către stat să încredinteze copii orfani cuplurilor de homosexuali spre adoptie, altfel ele pierzându-si subventiile publice. Această abordare devine tot mai militantă.
• Amenzi considerabile. În California, o firmă poate fi amendată acum cu până la 150.000 dolari dacă nu-i permite unui bărbat să vină la muncă îmbrăcat ca femeie. Anul trecut, municipalitatea Boston, la presiunea activistilor homosexuali, a emis “pe sest” o hotărâre similară în ceea ce priveste locuintele.
• Atac asupra bisericilor. În SUA s-a declansat deja actiunea de a forta bisericile să piardă scutirea de impozite, dacă nu oficiază cununii între persoane de acelasi sex, sau dacă fac vreo discriminare (chiar în literatura distribuită de ele).
• Legislatia “anti-ură” constituie calul de bătaie al activistilor homosexuali pentru a-i forta pe oameni să accepte homosexualitatea. Totul a început acum câtiva ani în Boston, când un bar a fost amendat cu 100.000 dolari pentru că i-a dat afară pe doi bărbati care se sărutau în public si care provocau tulburări. Acesta e doar începutul.
Se întâmplă deja în Canada. Anul trecut, instantele din Canada au declarat că trebuie legalizate “căsătoriile” între homosexuali. Imediat a fost adoptată si legislatia anti-ură. Noile legi din Canada îi amenintă pe “dizidenti” cu amenzi, cazier si chiar închisoare. Iată câteva incidente apărute în presă:
• Comisia pentru Drepturile Omului din provincia canadiană Saskatchewan a decis că un anunt de ziar, care mentiona pasajele din Biblie care condamnă homosexualitatea, încălcă drepturile omului. Comisia a decis ca ziarul si Hugh Owens, cel care a publicat anuntul, să plătească câte 1.500 dolari fiecăruia dintre cei trei homosexuali “jigniti” de anunt.
• Scott Brockie, un crestin care detine un magazin de imprimeuri în Toronto, a fost fortat să realizeze niste materiale pentru o asociatie de homosexuali, desi el a afirmat că este fortat astfel să-si încalce convingerile religioase. Comisia de anchetă a declarat că desi dl Brockie este “liber să-si exprime opiniile religioase si să le practice acasă si în comunitatea lui crestină”, în public drepturile homosexualilor prevalează asupra libertătii lui religioase.
• O instantă din provincia British Columbia a confirmat suspendarea pe timp de o lună a unui profesor de liceu care a trimis niste scrisori unui ziar local, arătând că homosexualitatea nu este o orientare fixă, ci o stare care se poate si care trebuie tratată. Profesorul nu a fost acuzat de discriminare, ci de exprimarea unor gânduri pe care statul le găseste ca nepotrivite!!
În Europa, bisericile sunt deja sub tir. Editorialistul John Leo (de la publicatia conservatoare Townhall) observa într-un articol recent:
• În Suedia, predicile sunt mentionate explicit într-o lege anti-ură adoptată pentru a-i proteja pe homosexuali. Ministrul Justitiei a afirmat că orice referire că Biblia condamnă homosexualitatea poate constitui o infractiune, iar un predicator deja a fost pus sub acuzare.”
• În Marea Britanie, politia îl anchetează pe episcopul anglican Peter Forster pentru că a afirmat într-un ziar local: “Unii oameni care sunt homosexuali se pot reorienta. Îi încurajez să se gândească la această optiune”. Politia a trimis procurorului o copie a opiniilor lui Forster, însă dosarul a fost clasat.
• În Irlanda, anul trecut, Consiliul pentru Libertăti Civile a avertizat clerul care distribuia o declaratie a Vaticanului împotriva căsătoriilor homo că ar putea fi acuzat conform legislatiei privind incitarea la ură.
Acestea sunt doar câteva dintre consecintele legalizării “căsătoriei” homo. De aceea cetătenii trebuie să se implice acum si să nu astepte ca autoritătile să-i apere.

Exprimaţi-vă mai jos opinia