În ultima lună a anului 2004, creştinii din India, şi nu numai, au un motiv de mare bucurie: relicvele Sf. Francisc Xaveriu, apostolul Indiei Orientale – dar şi al Japoniei şi al altor teritorii -, vor fi expuse din nou după zece ani, în Bazilica Bom Jesu din Goa. Vă propunem deci o scurtă incursiune aici, nu înainte de a vedea cum au ajuns în această biserică rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Francisc.

Goencho Saib, după cum îl numeau oamenii din Goa pe sfântul iezuit, s-a născut în 1506 în castelul Xavieri, Spania. A contribuit alături de Sf. Ignaţiu de Loyola la fondarea Ordinului Iezuit. Ca urmare a cuceririi Indiei de către portughezi, începută în 1498, cuceritorii au construit biserici în noile teritorii, cerând regelui Portugaliei misionari. Astfel, la 6 mai 1542, Francisc Xaveriu pune piciorul pe coasta de vest a Indiei.

În cei zece ani cât a durat activitatea sa misionară, Sf. Francisc a acoperit arii imense, şi dorea să ajungă şi în China, spre care s-a îmbarcat în 1552. Pe insula Sancian, Francisc avea să îşi găsească însă sfârşitul: biruit de oboseală şi de boală, el moare la 3 decembrie acel an. După doi ani, trupul său intact ajunge în Goa, la Colegiul Sf. Paul, unde este expus pentru prima oară la 2 decembrie (data morţii, după unii).

Deşi beatificarea şi canonizarea sa au avut loc abia în 1619 respectiv 1622, aceasta nu i-a oprit pe creştinii din India să îşi exprime veneraţia faţă de Sf. Francisc Xaveriu imediat după moartea acestuia. Expunerea relicvelor sale avea loc anual, la 2 şi 3 decembrie, dar de la un timp s-a constatat deteriorarea acestora. S-a stabilit de la un moment dat ca expunerile să se facă o dată la zece ani, pentru a conserva relicva, dând în acelaşi timp credincioşilor ocazia să îşi manifeste afecţiunea faţă de Sf. Francisc Xaveriu. După ultima expunere din 1994, relicvele sunt din nou expuse, în Bazilica Bom Jesu, până pe 2 ianuarie 2005.

Piatra de temelie a acestei biserici a fost pusă în noiembrie 1594, sfinţirea având loc la 15 mai 1605. Biserica, dedicată lui “Bom Jesu”, adică lui “Isus cel Bun” sau “Copilului Isus”, este în formă de cruce, cu faţa spre vest. Braţele crucii se termină cu câte o capelă, iar în total există patru altare: al Fecioarei Îndurării, al Sf. Mihail, altarul liturgic şi altarul principal. În biserică, ochii sunt imediat atraşi de uriaşa statuie a Sf. Ignaţiu de Loyola, lângă care se află şi o reprezentare a Pruncului Isus. Biserica este decorată cu numeroase picturi reprezetând episoade din viaţa Sf. Francisc. În partea de nord se află un mausoleu construit în secolul al XVIII-lea, cadou din partea Marelui Duce de Toscana. În mausoleu se găseşte sicriul, din sticlă şi argint, unde în 1955 au fost mutate, din vechiul sicriu de lemn, rămăşiţele Sf. Francisc. În 1948, Papa Pius al XII-lea a ridicat biserica la rang de Bazilică minoră, prima de acest fel în India.

Încheiem aici scurta incursiune în Goa, despărţindu-ne de Sf. Francisc. Rămânem însă cu Bom Jesu, a cărui naştere o vom sărbători cu toţii în curând: creştini indieni, români şi de orice altă naţie. Celor interesaţi de mai multe informaţii despre Bazilica din Goa, sau despre evenimentele organizate acolo în decembrie, le recomandăm următoarele adrese: www.archgoadaman.org şi www.catholicparishes.net/IN/GOA/BomJesu/