Raportul dintre Internet şi Biserică a fost în centrul întâlnirii Comitetului executiv al Comisiei Episcopale pentru Media (CEEM), desfăşurată între 25-27 aprilie 2008 la Domus Sanctae Marthae (Cetatea Vaticanului).

Participanţii, aminteşte comunicatul final trimis la ZENIT, au aprofundat tema următoarei Adunări Plenare, “Cultura din Internet şi Biserica”, care va aduna la Roma în martie 2009 pe episcopii preşedinţi ai Comisiilor Episcopale pentru Comunicaţii Sociale din Conferinţele Episcopale din Europa, însoţiţi de câţiva experţi.

Cultura web-ului, s-a afirmat, este o cultură a reţelei.

“Este o reţea orizontală de persoane care dialoghează mereu între ele – explică textul -. Este o tehnologie orizontală caracterizată de capilaritate (accesul fiecărui utilizator), conectivitate (posibilitate de a intra în relaţie cu alţi utilizatori), socialitate (se vorbeşte despre social network), unde împărtăşirea ştiinţei şi relaţiile dintre indivizi se dovedesc centrale”.

Acestea caracteristici ale web-ului, afirmă comunicatul, “încep să aibă efecte asupra societăţilor noastre, şi deosebit de vizibile printre tineri”.

Este vorba de fenomene legate de procesele de definire a valorii care acum sunt orizontale, deoarece “cel care defineşte valoarea nu mai este un adult ci este reţeaua egalilor”, şi de “înlocuirea relaţiilor comunicative interpersonale cu simplul contact: finalitatea este simplu contact şi comunicarea este pur şi simplu un pretext şi nu scopul”.

Datorită importanţei temei, recunoaşte textul, în anul 2009 “episcopii europeni responsabili pentru media vor încerca să analizeze efectele culturii web-ului în şi asupra societăţii noastre, în şi asupra Bisericii; să verifice în ce mod creştinii pot interveni în această cultură şi care este aportul la dialogul ecumenic şi interreligios pe care web-ul îl poate aduce comunităţilor creştine”.

În cursul întâlnirii, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Comunicaţiile Sociale, Mons. Claudio Maria Celli, a prezentat activităţile dicasterului vatican.

Dacă Biserica este deja de mult timp prezentă în lumea comunicaţiilor, s-a recunoscut, astăzi este chemată “să gândească şi să revadă strategia sa comunicativă în aşa fel încât resursele sale să fie coordonate mai bine”.

Pentru a atinge acest obiectiv, Consiliul Pontifical pentru Comunicaţiile Sociale lucrează la “o serie de şantiere deschise” care au ca obiectiv: “formarea agenţilor pastorali ai comunicaţiei”; “o constantă referinţă şi dialog cu instanţele universitare care se ocupă de comunicaţii sociale pentru a înţelege care trebuie să fie identitatea şi misiunea facultăţilor de comunicaţii sociale dintr-o universitate catolică”; “o cunoaştere mai mare a realităţii radiourilor catolice”; “o angajare reînnoită în reflecţia teologică despre comunicaţie”.

În acelaşi mod, se promovează “deschiderea spre noile forme de prezenţe audiovizuale de o anumită respiraţie internaţională, cum este tânăra realitate H2Onews”, “continuarea lucrării începută cu reţeaua informatică latino-americană RIIAL” şi “propunerea de noi transmisii în mondovision a momentelor semnificative din viaţa Bisericii”.

“Mass-media catolice trebuie să fie o prezenţă, o companie constantă, o propunere pentru acestea persoane care-l caută pe Dumnezeu”, a afirmat preşedintele PCCS.

“Trebuie să evităm să cădem în auto-referinţă şi să vorbim numai ca şi catolici catolicilor uitând persoanele care nu fac parte din comunităţile noastre şi care sunt în căutare”, a adăugat el.

În timpul celor două zile de întâlnire, a fost şi prezentarea din partea episcopilor responsabili ai grupurilor lingvistice regionale europene şi a experţilor activităţilor desfăşurate în ultimul an.

Din raporturi, afirmă comunicatul, reies câteva tendinţe pozitive, cum ar fi creşterea prezenţei Bisericii în media şi un interes reînnoit pentru sfera religioasă, dar şi situaţii problematice cum ar fi “banalizarea unor evenimente liturgice cu relevanţă naţională şi internaţională care tind să reducă caracterul liturgic al evenimentului (căsătorii, funeralii…) la adevărate talk show-uri televizate”.

În acelaşi mod, se deplâng “instrumentalizarea Bisericii pentru scopuri politice mai ales în dezbaterile care ating teme etice”, “reducerea Bisericii numai la o instituţie interesată să apere propriile interese” şi “o viziune a religiei ca fapt problematic pentru convieţuire”.

“Este necesară răspândirea unei imagini a Bisericii bazată pe mărturia credincioşilor săi şi prezentarea mesajului creştin – conclude textul -. Astăzi sunt cerute coerenţa şi autenticitatea”.

CEEM este o comisie specializată a Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE) care urmăreşte dezvoltarea mijloacelor media şi a comunicaţiilor ecleziale, favorizează activitatea Conferinţelor Episcopale în acest domeniu şi elaborează alegeri de politică mediatică.

Membrii Comitetului executiv al CEEM sunt Episcopii responsabili din cele 5 arii lingvistico-regionale europene, împreună cu experţii lor şi unii responsabili ai organismelor europene pentru media.