<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>SALA de LECTURĂ &#187; Istorie</title>
	<atom:link href="http://www.saladelectura.cnet.ro/teme/istorie/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.saladelectura.cnet.ro</link>
	<description>Colecţie de articole din diverse surse</description>
	<lastBuildDate>Wed, 24 Sep 2008 07:43:59 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.1</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Istoria însângerată a primului stat creştin</title>
		<link>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/istoria-insangerata-a-primului-stat-crestin/</link>
		<comments>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/istoria-insangerata-a-primului-stat-crestin/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 26 Jul 2008 20:01:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Administrator</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.saladelectura.cnet.ro/?p=575</guid>
		<description><![CDATA[Armenii se mândresc cu faptul că în ţara lor a pătruns creştinismul încă din perioada apostolică, acolo propovăduind şi primind moarte martirică Sfântul Apostol Iuda, ruda Domnului, şi Sfântul Apostol Bartolomeu. Biserica locală pune accent pe această propovăduire, spre a-şi justifica originea, trecută de altfel, şi în titulatura oficială: „Biserica Ortodoxă şi Apostolică Armeană“. Un [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/istoria-insangerata-a-primului-stat-crestin/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Începuturile ortodoxiei româneşti în America</title>
		<link>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/inceputurile-ortodoxiei-romanesti-in-america/</link>
		<comments>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/inceputurile-ortodoxiei-romanesti-in-america/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Jul 2008 19:53:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Administrator</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Ortodoxie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.saladelectura.cnet.ro/?p=564</guid>
		<description><![CDATA[ Primul român a cărui prezenţă este semnalată documentar pe tărâm american a fost un preot: transilvăneanul Samuilă Damian care, pe la 1750, pornise într-o călătorie în jurul lumii. În America, părintele Damian l-a cunoscut pe Benjamin Franklin, de la care a învăţat folosirea electricităţii. La 150 de ani distanţă de părintele Damian, este menţionată [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/inceputurile-ortodoxiei-romanesti-in-america/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Familia de martiri a ultimului ţar Romanov</title>
		<link>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/familia-de-martiri-a-ultimului-tar-romanov/</link>
		<comments>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/familia-de-martiri-a-ultimului-tar-romanov/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 18 Jul 2008 19:55:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Administrator</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.saladelectura.cnet.ro/?p=567</guid>
		<description><![CDATA[În apropiere de Sankt Petersburg, la 19 mai 1868, s-a născut ţarul Nicolae al II-lea, în ziua de prăznuire a Sfântului şi Dreptului Iov. Din acest motiv, ţarul obişnuia să spună: „M-am născut în ziua de prăznuire a Sfântului Iov, mult pătimitorul, şi sunt sortit să sufăr“. După 23 de ani de domnie, în ziua [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/familia-de-martiri-a-ultimului-tar-romanov/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Universul lui Galilei, o vedere incompletă</title>
		<link>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/universul-lui-galilei-o-vedere-incompleta/</link>
		<comments>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/universul-lui-galilei-o-vedere-incompleta/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 17 Jul 2008 19:36:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Administrator</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.saladelectura.cnet.ro/?p=549</guid>
		<description><![CDATA[Pentru omul antic şi cel medieval, Universul purta amprenta unui simbolism. Galileo Galilei a schimbat această paradigmă, studiind legile Pământului din perpectivă exclusiv mecanicistă. Despre Galilei şi impactul pe care l-a avut în cercetarea ştiinţifică din vremea sa, precum şi despre disputa dintre fizicianul din Pisa şi Biserica Romano-Catolică, într-un interviu cu Adrian Lemeni, conferenţiar [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/universul-lui-galilei-o-vedere-incompleta/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Problematica ereziilor secolelor IV-V</title>
		<link>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/problematica-ereziilor-secolelor-iv-v/</link>
		<comments>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/problematica-ereziilor-secolelor-iv-v/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 10 Jul 2008 20:32:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Administrator</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.saladelectura.cnet.ro/?p=601</guid>
		<description><![CDATA[Cuvântul erezie înseamnă alegere, părere diferită, eroare. El se întrebuinţează pentru a arăta învăţăturile greşite, erorile de doctrină ale celor care n-au primit sau n-au păstrat învăţătura creştină, aşa cum a fost predicată de Sfinţii Apostoli şi cum a fost înţeleasă şi păstrată de Biserică.
Arianismul
În anul 318, episcopul Alexandriei, Alexandru, predica despre &#8220;Marele mister al [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/07/problematica-ereziilor-secolelor-iv-v/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Biserica în timpul lui Constantin cel Mare (306-337)</title>
		<link>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/06/biserica-in-timpul-lui-constantin-cel-mare-306-337/</link>
		<comments>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/06/biserica-in-timpul-lui-constantin-cel-mare-306-337/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Jun 2008 11:44:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Administrator</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.saladelectura.cnet.ro/?p=496</guid>
		<description><![CDATA[Edictul de la Milano (313) 
În numărul trecut al revistei noastre, am evocat anul 313 pentru importanţa sa datorată edictului. Acest act, dat de cei doi împăraţi ce conduceau în mod unitar Imperiul Roman, Constantin şi Liciniu, consfinţeşte un moment de cotitură în istoria Bisericii pentru că anula toate prescripţiile date de împăraţii romani împotriva [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/06/biserica-in-timpul-lui-constantin-cel-mare-306-337/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cine erau straniii esenieni de la Marea Moartă?</title>
		<link>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/06/cine-erau-straniii-esenieni-de-la-marea-moarta/</link>
		<comments>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/06/cine-erau-straniii-esenieni-de-la-marea-moarta/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 21 Jun 2008 10:35:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Administrator</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Qumran]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.saladelectura.cnet.ro/?p=485</guid>
		<description><![CDATA[Necunoscuţii cei mai vestiţi
În timpul lui Isus existau patru grupuri religioase importante: fariseii, saduceii, zeloţii şi esenienii. Din două motive precise, le cunoaştem bine pe primele trei: a) pentru că fariseii şi saduceii apar de mai multe ori în evanghelie, în timp ce discută cu Isus; b) pentru că între discipolii lui Isus era un [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/06/cine-erau-straniii-esenieni-de-la-marea-moarta/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pontiful care i-a supravieţuit unui tiran</title>
		<link>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/06/pontiful-care-i-a-supravietuit-unui-tiran/</link>
		<comments>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/06/pontiful-care-i-a-supravietuit-unui-tiran/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 06 Jun 2008 05:54:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Administrator</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Papi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.saladelectura.cnet.ro/?p=477</guid>
		<description><![CDATA[La 30 noiembrie 1799, 34 de Cardinali din toată Europa s-au strâns în Conclav pentru a-l alege pe succesorul Papei Pius al VI-lea. Alegerea papală nu a avut loc însă în Capela Sixtină, nici în Vatican, nici măcar în Roma. Cu doi ani înainte, în februarie 1798, trupele franceze au intrat în Roma şi l-au [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/06/pontiful-care-i-a-supravietuit-unui-tiran/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Apariţiile Fecioarei de la Laus, împăcarea şi refugiul păcătoşilor</title>
		<link>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/06/aparitiile-fecioarei-de-la-laus-impacarea-si-refugiul-pacatosilor/</link>
		<comments>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/06/aparitiile-fecioarei-de-la-laus-impacarea-si-refugiul-pacatosilor/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 01 Jun 2008 16:13:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Administrator</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Fecioara Maria]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.saladelectura.cnet.ro/?p=469</guid>
		<description><![CDATA[
Fecioara de la Laus
Valea Laus se află în sud-estul Franţei, în Dauphine, la poalele Alpilor. În 1666, cătunul avea vreo 20 de gospodării. Locuitorii ridicaseră o capelă închinată Bunei Vestiri &#8211; şi chiar aici Sfânta Fecioară a ales locul unei alte &#8220;Bune Vestiri&#8221;, apărând de mai multe ori unei fetiţe sărace şi smerite, neştiutoare de [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/06/aparitiile-fecioarei-de-la-laus-impacarea-si-refugiul-pacatosilor/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>125 de ani de la înfiinţarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti</title>
		<link>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/05/125-de-ani-de-la-infiintarea-arhiepiscopiei-romano-catolice-de-bucuresti/</link>
		<comments>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/05/125-de-ani-de-la-infiintarea-arhiepiscopiei-romano-catolice-de-bucuresti/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 May 2008 16:50:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Administrator</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.saladelectura.cnet.ro/?p=447</guid>
		<description><![CDATA[În anul 1870, Mons. Ignazio Paoli a fost numit Episcop de Nicopole şi Administrator Apostolic al Valahiei. Ca şi predecesorii săi, el îi avea sub jurisdicţie canonică atât pe catolicii bulgari de la sud de Dunăre (în Imperiul Otoman) cât şi pe catolicii din Valahia. Situaţia sa a devenit extrem de delicată în preajma Războiului [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.saladelectura.cnet.ro/2008/05/125-de-ani-de-la-infiintarea-arhiepiscopiei-romano-catolice-de-bucuresti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
